Muzeul Național al Petrolului

10:01 a.m. Robert Mocanu 0 Comments



GPS: 
N 44° 52' 20'' E 26° 1' 45''

Adresă:
Str. Dr. Bagdasar nr. 8

Program:
Marți - Duminică 09:00 - 17:00
Prețuri:
2 lei (studenți), 4 lei (adulți), 8 lei (taxă foto)

Stații CFR în apropiere:
Ploiești Sud, Ploiești Vest și Ploiești Nord
Consultați: mersul trenurilor CFR

Regia de Transport Public Ploiești
Trasee: 7 și 22 (Armoniei și Muzeul Petrolului), 101 (Muzeul de Istorie), 104 (Armoniei)

Vă spuneam într-un articolul anterior că orașul Ploiești s-a dezvoltat încă din secolul al XIX-lea ca centru important de extragere și prelucrare a petrolului. Prin urmare nu cred că v-ar mira dacă v-aș spune că în orașul nostru există din 1961 un muzeu dedicat domeniului petrolier. El se poate găsi pe strada Dr. Bagdasar la numărul 8.



Clădirea Muzeului Național al Petrolului. Str. Dr. bagdasar nr. 8. Stația de autobuz Muzeul Petrolului este puțin în stînga
Dacă nu sunteți din oraș, sau pur și simplu nu cunoașteți zona bine vă voi spune cum puteți să ajungeți ușor: urcați-vă în tramvaiul 101 (de la stația Gara de Sud) și coborâți la stația Muzeul de Istorie. Dacă ajungeți în stația CFR Ploiești Vest, luați tramvaiul 102 până vedeți un Mc Donald's pe stânga și coborâți la următoarea stație. De aici veți lua în direcție opusă (adică din care ați venit) tramvaiul 101 și urmăriți indicațiile pentru acesta. Indiferent de direcția din care veniți, va trebui să mergeți puțin spre Hotelul Prahova (clădirea înaltă și albă) până veți ajunge la o intersecție semaforizată. Va trebui să faceți dreapta pe strada pe care se află muzeul și să mai mergeți cam 50 de metrii. Distanța de la stația aferentă direcției Gara de Sud este mai mare decât cea aferentă direcției Spitalul Județean.

Muzeul Național de Istorie. Interior
Pentru că a fost o zi frumoasă astăzi m-am gândit să îi fac o vizită și să trag câteva poze pentru a vi-l arăta. Am intrat pe ușa mare de la intrare și am plătit numai 2 lei accesul pentru studenți (adulții plătesc 4 lei) și încă 8 lei taxa de fotografiere. În acest preţ am avut parte de un tur în istoria bogată a petrolului de care se leagă orașul nostru şi un ghid foarte bine documentat şi amabil care mi-a arătat toate colțișoarele muzeului şi mi-a spus câteva poveşti interesante, menite să te facă mândru că eşti român.

Sistem timpuriu de extragere a petrolului. Se foloseau scripeți și tracțiune cabalină
Am aflat astfel că prima rafinărie din lume a fost construită la Ploieşti de către fraţii Mehedinţeanu, asta după ce în 1857 România înregistrase o producţie de 275 tone de petrol, record mondial la acea vreme. Aceasta se întâmpla cu doi ani înainte ca Statele Unite să îşi sape primul puţ de petrol dacă vă vine să credeți. Aceștia au colaborat şi cu oraşul Bucureşti furnizându-i felinare cu petrol lampant pentru iluminat stradal, acesta devenind astfel prima capitală ce avea un astfel de sistem, primul oraș fiind tot unul românesc - Timișoara.

În anul 1907, România a fost gazda celui de-Al III-lea Congres Internațional de Petrol, o iniţiativă susţinută şi de numeroasele companii cu capital străin ce își deschiseseră până atunci în ţara noastră birouri.

Poze cu Cel de-Al 3-lea Congres Internațional de Petrol. București, 1907
Desigur nu te poţi aştepta ca într-un domeniu atât de volatil să nu se întâmple şi lucruri neprevăzute de-a lungul timpului. Un astfel de eveniment s-a petrecut la schela româno-americană de la Moreni, Prahova (la sonda 160 cum o numeau ei) unde a izbucnit un incendiu puternic. Acesta nu a putut fi stins imediat, el urmând să ardă trei ani, timp în care oraşul Moreni nu a mai cunoscut diferenţa dintre noapte şi zi, deoarece flăcările atingeau 150 de metrii la apogeu şi au ajuns la un minim de 50 de metrii spre sfârşit.

Poză pe noapte cu câmpul petrolifer din apropiere de Moreni și cu lumina dată de Sonda 160. 
În perioada Celui de-Al Doilea Război Mondial, Ploieştiul fiind cel mai mare centru de extragere şi prelucrare al petrolului de pe teritoriul aflat sub influenţă nazistă, a intrat sub lupa aviaţiei aliate care a început să efectueze zboruri de bombardament zilnice, provocând distrugeri semnificative. Fireşte nu toţi piloţii se întorceau înapoi la bazele de unde au plecat, unii fiind doborâţi şi capturaţi. O poveste interesantă este că aceştia picau de obicei pe moşia Prinţesei Cardaja care se întindea de la Ploieşti până aproape de Câmpina. Deşi înţelegerea cu naziştii spunea că piloţii americani trebuiau daţi pe mâna lor, prinţesa i-a dat armatei române care i-a tratat foarte bine. După război unii din piloţi s-au întors în România pentru a-i mulţumi personal celei care le adusese atât bine.

Machetă de instalație. Peisaj surprins în marile rafinării de petrol 
Dacă păşiţi pragul muzeului veţi afla multe alte lucruri interesante pe care pun pariu că nu le ştiaţi. De exemplu un român (Ludovic Mrazek) a fost prima persoană care a susţinut că petrolul este de origine organică, animalieră şi a adus şi dovezi. Sau Lazăr Edeleanu care a inventat un proces de rafinare a produselor petroliere, ce-i poartă numele, foarte inovator pentru acea vreme.

Macheta unei schele de foraj contemporană
Curtea interioară a Muzeului Național al Petrolului
Vă doresc zile cu soare și călătorie plăcută! Urmăriți blog-ul și pentru alte idei de călătorie. Toate locațiile și obiectivele prezentate sunt vizitate personal.

0 comments: